Corespondenta Mihai Eminescu catre Veronica Micle (iunie 1882)
de Mihai Eminescu
Amica mea,
Iti multumesc pentru trimiterea fotografiei. Nu ti-am raspuns la cea din urma scrisoare si n-am dat mai ales urmare cererii pentru batista si scrisori, pentru ca imi era atat de greu de-a ma desparti de aceste dulci ramasite ale fericirii si nefericirii mele, de ramasitele singurului sentiment adevarat pe care l-am avut in viata si pe care desigur nu-l voi mai avea nicicand.
Daca pretinzi in mod absolut ca sa-ti trimit cele din urma scrisori inapoi, ti le voi trimite, caci esti in drept a mi le cere; dar daca nu le pretinzi, amica mea, atunci te rog lasa-mi-le. Nevrednic de-a le pastra, nevrednic de-a fi iubit de Dta, precum ti-am spus de atatea ori, eu o cer acesta nu ca pe un semn de afectie, ci ca o gratie exceptionala. Dar in sfarsit, Dta esti stapana pe vointa Dtale si daca ingadui sa le pastrez, le voi pastra. incolo cred ca nu vei socoti ca as putea abuza vrodata de ele. Trimiterea fotografiei a fost pentru mine un semn ca mi-ai permite a pastra si acele scrisori, care departe de a face asupra-mi efectul unor triste amintiri, formeaza comoara, singura comoara a vietii mele. iti simt mana mica si rece si te rog sa-mi ierti si cele ce ti-am gresit si cele ce-ti inchipuiesti ca am gresit.
M. Eminescu
NB. Scrisoarea Dtale a intarziat din cauza intreruperii comunicatiilor.
(iunie 1882)
Corespondenta Mihai Eminescu catre Veronica Micle (iunie 1882)
Aceasta pagina a fost accesata de 3718 ori.
