Adanca Mare …

Adanca Mare …

de Mihai Eminescu

Adanca mare sub a lunei fata, Inseninata de-a ei blonda raza, O lume-ntreaga-n fundul ei viseaza Si stele poarta pe oglinda-i creata. Dar mani ­ ea falnica, cumplit turbeaza Si misca lumea ei negru-mareata, Pe-ale ei mii si mii de nalte brate Ducand pieire ­ tari inmormanteaza. Azi un diluviu, mane-o murmuire, O armonie, care capat n-are ­ Astfel e-a ei intunecata fire. Astfel e sufletu-n antica mare. Ce-i pasa ­ ce simtiri o sa ni-nspire ­ Indiferenta, solitara ­ mare!


 


Adanca Mare …


Aceasta pagina a fost accesata de 6961 ori.
{literal} {/literal}