In lira-mi geme si suspin-un cant
de Mihai Eminescu
In lira-mi geme si suspin-un cant, Caci eu imi vars acum veninu-n vant. Prin minte-un stol de negre ganduri trec: Spre casa cea din patru scanduri plec, Gemand, plangand eu fruntea pun pe mani, Se rumpe suflet, mi se rupe san, Scapare caut in zadar de chin... Sa stangi un dor ce-n sanu-mi arde vin! Cand te doresc eu cant incet-incet: Plec capul la pamant incet-incet Si glasul meu rasuna tanguios Ca tristul glas de vant incet-incet. Si orice vis, orice dorint-a mea Eu singur le-am infrant incet-incet. Sageata doar a crudului amor In suflet mi-o implant incet-incet Si simt veninul patrunzand adanc... Cu sangele-l framant incet-incet Si nu-mi ramane decat sa pornesc Spre al meu trist mormant incet-incet.
In lira-mi geme si suspin-un cant
Aceasta pagina a fost accesata de 4202 ori.
