Palida Madona
de Mihai Eminescu
inconjoara cu-a lui brat
Mijlocu-i subtire
si saruta nebunit
Sanii de zapada.
Este ea... amanta lui,
Dulce, blanda, pala,
El se uita-atunci la cer,
Ca un leu se scoala.
Cand dusmanii sfarma-n porti
si pe muri se suie,
El respinge-nvingator
Neagra lor urdie.
Dar lovit in lupta grea
La pamant s-oboara;
Mai murmura inca lin
Numele-i si moare.
si orasu-eliberat
De-namice sabii
Slobozě oceanului
Carduri de corabii.
Pintre crenge stralucesc
Pete de lumina,
Peste varfuri cari cresc
Trece luna plina.
si sub arborul cel gros
si in umbra deasa
La mormantul marmoros
Doamna cea frumoasa,
ti se pare cum ca vezi
Pe o veche-icona
imbracata prea frumos
Palida madona.
Palida Madona
Aceasta pagina a fost accesata de 3647 ori.
